Persea Americana

DENUMIREA STIINTIFICA: Persea Americana

DENUMIREA POPULARA: Avocado (rom.); avocatier (fr.).

ETIMOLOGIE: Denumirea populara, avocado, vine din limba spaniola, de la aguacate, terment imprumutat din limba nahuatl a unei populatii amerindiene care denumea fructul ahuacati= testicol

IMAGINEA:




FAMILIA: Lauraceae

ORIGINEA: padurile tropicale din America Centrala si de Sud.

ISTORIC: Arborele a fost cunoscut si cultivat de azteci si mayasi, fiind introdus in Europa in sec. al XVII-lea de catre spanioli.

DESCRIEREA PLANTEI:

Tip de planta: arbore fructifer
Dimensiuni: Arborele are in general o inaltime de 10-12 m, dar exista si exemplare care, in mediul lor natural, ating 20 m.
Frunzele: sunt persistente, ovale sau rotunde, cu o lungime de 12-25 cm, cu petiol foarte scurt.
Florile: sunt marunte, de culoare bej-galbuie si sunt grupate in inflorescente. La unele varietati sunt frumos mirositoare. Inflorirea are loc vara.
Fructele: comestibile, de 7 pana la 20 cm lungime, in forma de para, de culoare (de obicei) verde inchis, cu pulpa cremoasa, de culoare verde, cu gust de nuca verde. Greutatea fructelor este variabila, cele mai mici au aproximativ 100 de grame, dar exista si fructe immense, care pot ajunge la 1 kg. Arborele fructifica dupa 4-6 ani de la insamantare si 3-4 ani de la altoire.Sunt foarte bogate in ulei (pana la 23%), fapt pentru care in America Centrala, fructul este considerat a fi "untul saracului". Mai contin mult fier si calciu, vitaminele A, C si complexul B, Cutivat in conditii de apartament, arborele are mici sanse sa fructifice. Odata taiat, fructul se oxideaza repede, motiv pentru care trebuie consumat imediat. In interiorul fructului se gaseste o samanta mare, de 3-5 cm, care se desprinde foarte usor de pulpa. Un arbore poate face in jur de 120 de fructe pe an, productia pe un hectar fiind de 7 pana la 20 de tone.

INMULTIREA: se poate face prin seminte, dar de obicei se practica altoirea pentru a obtine fructe de calitate. Ca portgrefa se foloseste cel mai adesea varietatea Zutano. Inmultirea prin seminte se face la o temperature de aproximativ 25 de grade in conditii de umiditate ridicata. Samanta se pune doar partial in pamant, pana spre jumatate, in pozitie verticala. Ghiveciul se acopera cu un borcan sau o sticla de plastic care-i va asigura o umiditate constanta. Incoltirea prin cufundare partiala in apa este mai rapida, dar exista posibilitatea ca planta sa se adapteze mai greu atunci cand este transferata in pamant.

CONDITII DE CULTIVARE:
Solul: bogat, umed, bine drenat, cu consistenta nisipoasa sau argiloasa si Ph cuprins intre 5,5 si 6,5. Nu agreeaza solurile sarate. Pentru nutritia arborelui cel mai important este azotul, in timp ce fosforul si potasiul pot fi in cantitati mici.
Expunerea: la soare sau la semiumbra.
Temperatura: Arborele este tipic zonei tropicale umede, dar poate creste in in zone cu clima subtropicala. Temperatura optima vara este de 25 de grade, iar iarna de 15. In general, se comporta bine intre 12 si 28 de grade. Temperatura minima nu trebuie sa scada prea mult caci partile aeriene ingheata la -2 grade, iar radacina la -4 grade.
Umiditatea/apa: agreaza solurile usor umede, dar nu suporta apa stagnanta, radacinile putand putrezi in 24 de ore daca pamantul musteste de apa.

SFATURI DE INGRIJIRE: Planta poate fi cultivata si in conditii de apartament, dar cu mici sanse de a fructifica. Cel mai potrivit loc este o veranda. In conditiile climatice din Romania, planta nu rezista afara, plantata in gradina. Planta are o crestere rapida pe verticala. Pentru a se dezvolta armonios si pentru a se ramifica, este indicata ciupirea varfului plantei.

BOLI SI DAUNATORI: paduchele testos
SPECII, VARIETATI: Zutano, Bacon, Fuerte, Hass.

SURSE BIBLIOGRAFICE:
http://vulgarisation.net/

FISA REALIZATA DE: Hertha


Créer un site gratuit avec e-monsite - Signaler un contenu illicite sur ce site